12 milioane de români în afara granițelor

Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, insistă pentru modernizarea DN7D: Curtea de Argeș – Câineni
07/11/2017
Guvernul propune primarilor de municipii creșterea cotei defalcate din impozitul pe venit de care beneficiază
08/11/2017

Deputatul PMP Constantin Codreanu: Avem peste 12 milioane de români în afara granițelor. România este obligată să-ți adecveze legislația, politicile, practicile, instrumentarul și resursele bugetare obiectivului major de sprijinire a acestor români transfrontalieri

Urmare a unei interpelări adresate de către deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, doamna Andreea Păstârnac, Ministru pentru Românii de Pretutindeni, a transmis o informație privind statistica și distribuția persoanelor care potrivit legislației în vigoare fac parte din categoria românilor de pretutindeni.

Astfel, potrivit datelor furnizate, cea mai mare comunitate de români din afara granițelor țării este cea autohtonă din Republica Moldova, numărând 3.938.679 persoane, în această categorie fiind incluși toți cetățenii Republicii Moldova.

Pe poziția a doua se situează comunitatea emergentă românilor din Italia, cu 1.152.000 de persoane (potrivit datelor Institutului Național de Statistică al Italiei).

Poziția a treia este deținută de comunitatea emergentă a românilor din Spania, cu 1.005.564 persoane.

Pe poziția a patra se plasează comunitatea emergentă a românilor din Statele Unite ale Americii, cu 468.994 de persoane atestate oficial și aproximativ 1 milion de persoane conform estimărilor oficiilor diplomatice din spațiul american.

Comunitatea emergentă a românilor și originarilor din România stabiliți în Germania, cu 452.718 persoane de origine română și circa 250.000 de persoane de altă origine (în special germană: sași, șvabi, nemți basarabeni, țipțări și landleri) aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, se situează pe poziția a cincea în lume și însumează un total de circa 700.000 de persoane.

Pe poziția a șasea apare comunitatea autohtonă a românilor din Ucraina, cu 409 608 persoane. Printre comunitățile autohtone, aceasta se plasează pe poziția a doua după comunitatea românilor din Republica Moldova.

Poziția a șaptea revine comunității emergente a românilor din Marea Britanie, cu 326.270 de persoane înregistrate de autoritățile britanice și circa 400.000 de persoane, potrivit estimărilor Ambasadei României la Londra.

Comunitatea autohtonă a românilor din Serbia se situează pe poziția a opta, cu circa 300.000 de persoane, dintre care sunt recunoscuți de autoritățile sârbe doar 29.332, cu etnonimul Români, și 35.330, cu exonimul Vlahi. Distribuția geografică a comunității românilor din Serbia este aproximativ următoarea: cca 50.000 în provincia autonimă Voievodina din nordul Dunării și cca 250.000 în regiunea Timocului din nord-estul Serbiei, la sud de Dunăre. Această comunitate este a treia ca mărime printre comunitățile autohtone daco-române din afara granițelor, după cele din Republica Moldova și Ucraina.

Pe poziția a noua se situează comunitatea emergentă a românilor din Canada, cu 204.626 persoane, conform datelor furnizate de autoritățile canadiene.

Poziția a zecea revine comunității emergente a românilor din Franța, cu 108.314 persoane, potrivit Eurostat, și cu circa 200.000 de persoane conform estimărilor Ambasadei României la Paris.

Comunitatea emergentă a românilor din Austria, cu 105.651 persoane, se situează pe poziția a unsprezecea.

Alte comunități autohtone sau emergente românești sau cele aparținând filonului cultural românesc din afara granițelor țării sunt, în ordine descrescătoare, potrivit Ministerului Românilor de Pretutindeni, cele din:
12. Albania (130.065 persoane, potrivit Atlasului Demografic al Albaniei, dintre care doar 8.266 înregistrați ca atare de autoritățile statului),
13. Republica Macedonia (cca 100.000 persoane conform estimărilor asociațiilor românești din Republica Macedonia, dintre care doar 8 266 înregistrați la recensământ ca Vlahi, aceștia reprezentând 0,84% din populație),
14. Ungaria (80.541 persoane, mulți dintre ei etnici maghiari originari din România, conform Biroului de imigrare și cetățenie din Ungaria, în afară de cele 26 345 persoane etnici români autohtoni),
15. Israel (73.000 persoane născute în România),
16. Belgia (65.000 persoane, conform datelor autorităților belgiene, sau circa 100.000 persoane, conform estimărilor Ambasadei României la Bruxelles),
17. Portugalia (35.216 persoane, potrivit datelor Serviciului portughez pentru străini, sau circa 40.000 persoane, conform estimărilor Ambasadei României la Lisabona),
18. Irlanda (29 000 persoane, conform autorităților irlandeze,sau 50.000 persoane conform estimărilor Ambasadei României la Dublin),
19. Cipru (24.378 persoane, conform autorităților cipriote),
20. Croația (29 de istroromâni, conform autorităților croate, sau 1.400 de istroromâni, conform estimărilor Ethnologue, și cca 20.000 de băieși vorbitori ai limbii române),
21. Olanda (18.740 persoane, conform datelor Biroului Central de Statistică al Olandei).

Cumulate, datele prezentare de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, se ridică la un număr de 10.148.315 persoane. Această cifră corespunde celei indicate în Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020, dar sunt incomplete și neactualizate.

Cifra de 10 milioane de români transfrontalieri indicată în Strategia Națională este totuși puternic diminuată, întrucât nu ia în calcul un șir de comunități românești autohtone sau emergente cum ar fi cele din Grecia (aromânii estimați între 400.000 și 1 milion de persoane și meglenoromânii estimați la circa 20.000 de persoane), Federația Rusă (159.601 persoane deținătoare ale cetățeniei ruse înregistrate cu apelativele Români, Moldoveni, Basarabi, Basarabeni, Volohi, și alte circa 700.000 de persoane din diaspora emergentă, potrivit estimărilor oficialilor ruși), Kazahstan (20.0054 persoane, potrivit datelor oficiale furnizate de autoritățile statului kazah) și alte state ex-sovietice.

Totodată cifra de 10 milioane exclude persoanele care aparțin, prin cultura materială, muzical-coregrafică etc. filonului cultural românesc și se identifică cu apelative românești, chiar dacă și-au pierdut limba română. Este vorba despre așa-numiții criptoromâni, dintre care cei mai numeroși sunt Valahii din Valahia Moravă (Republica Cehă), Slovacia și Polonia.

Astfel, putem considera că numărul real al românilor de pretutindeni, așa cum sunt aceștia definiți de legislația română în vigoare, depășește 12 milioane. Statul român este obligat să-ți adecveze legislația, politicile, practicile, instrumentarul și resursele bugetare obiectivului major de sprijinire cultural-lingvistică, identitară și spiritual-religioasă a acestor peste 12 milioane de români transfrontalieri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *