Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu primarii la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România – a XXII-a sesiune

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe
19/02/2019
Barometrul IoT realizat de Vodafone relevă creșterea încrederii și a adopției tehnologiei IoT
19/02/2019

Discursul prim-ministrului Vasilica Viorica Dăncilă la cea de-a 22-a sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România – 18 februarie 2019

Stimate domnule președinte Emil Drăghici,
Stimate doamne primar,
Stimați domni primari
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația de a fi, astăzi, alături de dumneavoastră, la cea de-a 22-a sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.

Îmi face o deosebită plăcere să vă revăd, să identificăm problemele cu care vă confruntați, să discutăm în mod deschis despre prezentul și viitorul spațiului rural românesc, ca spațiu rural european, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, România deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În calitate de prim-ministru acord o importanță deosebită relațiilor cu autoritățile locale și am fost deschisă tuturor inițiativelor venite din aceasta zonă. De aceea astăzi am, aici, alături de mine, un număr important de miniștri pentru că ne dorim ca lucrurile să funcționeze și mai bine.

Aşa cum este şi motto-ul sub care ne desfăşurăm acest mandat, „Coeziunea, o valoare comună europeană”, avem nevoie de politici unitare, coerente, adaptate spaţiului comun european, şi, pentru aceasta, trebuie să găsim împreună soluțiile necesare pentru dezvoltarea comunităților pe care cu onoare le reprezentați!

Anul trecut am participat în premieră la acest eveniment și am prezentat principalele obiective pe care atât eu, cât și Guvernul pe care îl conduc, dorim să le îndeplinim cu privire la susținerea autorităților locale, în special cele din mediul rural și, astfel, permiteți-mi să vă prezint o scurtă informare cu privire la realizările noastre din anul 2018.

Succesul programului PNDL 1, introdus de ministrul Dezvoltării  din acea vreme, domnul președinte Liviu Dragnea, ne-a dat certitudinea că acesta trebuie continuat. Astazi avem PNDL 2, programul de care depind șansele de dezvoltare a multor comunități. Cu ajutorul acestor programe am scos țara din noroaie, ca să mă exprim mai plastic.

Asa cum știți, peste 70% din finanțarea atât din PNDL 1, cât și din PNDL 2 a fost direcționată către comune,  demonstrând astfel că modernizarea satului românesc nu mai e doar la nivel declarativ, ci  avem proiecte concrete,  puse în practică.

Astfel, din 12.681 obiective de investiţii,  în mediul rural sunt finanțate 10.387, în valoare de 34,25 miliarde lei.

Printre investițiile în mediul rural  avem 2.689 sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, 1776 unităţi de învăţământ, din care 880 de creşe şi grădiniţe și 3.948 drumuri, poduri şi podețe.

Începând din ianuarie 2018 au fost deschise și apelurile pentru infrastructura preșcolară și școlară , mă refer la grădinițe și școli, finanțată prin intermediul POR 2014-2020.

Astfel, pentru o alocare de 330 milioane euro, se află în competiție, în diverse etape de evaluare, un total de 778 cereri de finanțare în valoare de peste 780 milioane de euro, depuse de unitățile administrativ-teritoriale, din care 357 sunt de la nivelul comunelor, în valoare de aproximativ 395 milioane euro. Pentru că numărul de cereri este foarte mare, am solicitat celor responsabili să identifice soluții pentru a contracta cât mai multe din proiectele depuse.

De asemenea, în completarea investițiilor finanțate fie din PNDL, fie din POR 2014-2020, o altă sursă importantă este l PNDR 2014-2020.

Astfel, la nivelul anului 2018 au fost contractate un număr de 1.893 obiective propuse pentru dezvoltarea infrastructurii publice de la nivelul comunelor din România, în valoare de 1,6 miliarde euro, din care o pondere importantă pentru infrastructura de apă și canalizare (439 milioane euro, 315 contracte), infrastructura rutieră (528 milioane euro, 506 contracte), infrastructura școlară și preșcolară (118 milioane euro, 320 contracte), infrastructura culturală și patrimoniul cultural (212 milioane euro, 667 contracte).

Tot anul trecut am reușit să susținem sistemul de echilibrare și finanțarea autorităților locale, adoptând o serie de acte la nivelul guvernului. Astfel, prin OUG 11/2018 unitățile administrativ-teritoriale  au putut solicita, în anul 2018, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 500 milioane de lei pentru perioada 2018-2019, pentru finanțarea proiectelor privind asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate.

Prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 am asigurat, pentru toate unitățile administrativ-teritoriale, toate sumele din impozitul pe venit la nivelul anului 2017, 424,4 milioane lei revenind comunelor.

Nu în ultimul rând, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocați prin Hotărâri de guvern 216 milioane de lei pentru 1248 de comune și 221,5 milioane pentru 494 de comune, din  Fondul de intervenție.

Guvernul pe care îl conduc a făcut și face eforturi importante pentru susținerea dezvoltării agriculturii și a satului românesc.

Prin intermediul PNDR 2014-2020, am susținut dezvoltarea fermierilor, prin încheierea a 3.186 de contracte de finanțare, la nivelul a 1.987 comune, în valoare de 1,3 miliarde de euro în domeniul exploatațiilor agricole, pomicole, prelucrarea /comercializarea produselor, dar și în susținerea modernizării de activități neagricole în mediul rural.

Doamnelor si domnilor primari, iată că acest bilanț ne demonstrează determinarea noastră pentru ceea ce ne-am propus în programul de guvernare, respectiv reducerea decalajelor dintre mediul urban și rural cu cel puțin 15% până în 2020.

Din acest motiv,  în anul 2019 continuăm cu aceleași măsuri de susținere și am să vă enumer câteva din proiectele pe care ni le-am asumat pentru lunile următoare.

Continuăm, bineînțeles, finanțarea și am asigurat resurse bugetare suficiente și în anul 2019 pentru finanțarea Programului Național De Dezvoltare Locală. Dar aș dori să vă reamintesc unul din obiectivele programului de guvernare, respectiv 100% din școli cu autorizație de funcționare până în 2020.

Cu toate că avem foarte multe proiecte de investiții în infrastructura școlară în execuție, încă ne confruntăm cu problema grupurilor sanitare neconforme. De aceea, am solicitat ministrului de Finanțe ca, împreună cu dumneavoastră, să identifice de urgență măsuri pentru ca anul școlar 2019-2020 să înceapă cu toate unitățile școlare cu toate utilitățile școlare, cu autorizațiile de funcționare complete, inclusiv cu privire la asigurarea  grupurilor sanitare.

Aș dori ca acest proiect să ni-l asumăm împreună și în lucrările adunării generale să includeți și această asumare, nu pentru că vă roagă primul-ministru, ci pentru că avem o obligație față de copiii noștri ca ei să învețe în cele mai bune condiții.

În ceea ce privește sistemul de echilibrare a bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 impozitul pe venit se alocă în proporție de 100% bugetelor locale.
Din cota de 17,5% din impozitul pe venit, respectiv cota de 18,5% din impozitul pe venit încasat anterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat, se vor aloca bugetelor locale ale comunelor sume astfel încât să se asigure, pe lângă veniturile proprii și sumele care vin direct din cota de 60% din impozitul pe venit, minimum 1000 lei/locuitor/an, dar nu mai puțin de 2.000.000 lei/an/comună, față de 750 lei/locuitor/an, dar nu mai puțin de 1.000.000 lei/an cât a fost în 2018.

În plus, din sume defalcate din T.V.A. se vor aloca sume comunelor ale căror sume asigurate pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare în anul 2019 sunt mai mici decât cele pentru anul 2018. Îi solicit domnului ministru al Muncii să dea ulterior toate detaliile legate de acest aspect.

Stimați reprezentanți ai administrației locale, așa cum am menționat și în cadrul întâlnirii noastre de anul trecut, esențial pentru noi este asigurarea complementarității surselor de finanțare.

De aceea, aşa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, introducem programe şi mecanisme noi, simple şi eficace, pentru finanţarea investiţiilor UAT-urilor, ale locuitorilor din mediul rural şi ale oamenilor de afaceri care doresc să facă investiţii în localităţile rurale.

Două mari programe de investiţii au fost reglementate şi finanţate, gestionate prin Comisia Națională pentru Strategii și Prognoză, astfel încât din luna martie 2019 să înceapă primele proiecte, respectiv:

Astfel, avem Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, care asigură granturi unităţilor administrativ-teritoriale pentru dispensar medical rural, centru medical de permanenţă, şcoli, grădiniţe, creşe, apă şi canalizare, modernizare şi reabilitare drumuri comunale, evident cu prioritate pentru localităţile rurale, pentru că acolo este cea mai mare nevoie.

Al doilea program îl reprezintă Programul guvernamental “gROwth – investim în copii, investim în viitor”.

Vom urmări ca în acest program să fie finanţate cu prioritate proiectele investitorilor privaţi localizate în comune, astfel încât şi copii din mediul rural să aibă alternativa unor grădiniţe moderne, cu program sportiv. Am prevăzut în buget credite de angajament de 2,4 miliarde lei pentru perioada 2019 – 2021.

O altă categorie de programe guvernamentale pentru care am prevăzut deja în buget credite de angajament şi pe care le vom demara în lunile următoare sunt cele destinate special comunităţilor rurale.

Primul program se referă la dezvoltarea afacerilor mici și va consta în acordarea unui ajutor de minimis de până la 200.000 euro şi credit garantat pentru construcţii şi achiziţia de echipamente (până la 80% din valoarea creditului) pentru ferme, cabinete medicale şi pensiuni turistice.

Un alt program va fi dedicat “Centrelor multifuncţionale rurale”, program prin care se va acorda un ajutor de minimis de până la 200.000 euro şi credit garantat pentru construcţii şi dotarea acestor centre multifuncţionale (până la 80% din valoarea creditului). Astfel, fiecare locuitor dintr-o comună să aibă toate serviciile necesare – poştă, bănci, direcţii agricole, reprezentanţi APIA sau ANAF – acolo unde locuiesc şi să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la oraş.

Cel de al treielea program este pentru creşterea gradului de ocupare în zonele cu şomaj ridicat, cu destinaţie specială pentru zonele rurale. Se va acorda un ajutor constând în plata locurilor de muncă pentru investiţiile ce se vor realiza de către societăţi în respectivele localităţi.

Nu în ultimul rând, avem programul guvernamental “Ana Aslan – gROwth, rezidenţe pentru vârstnici” având ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia/reabilitarea şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de rezidenţe de 5 stele pentru persoanele vârstnice.

De asemenea, doresc să subliniez un proiect care este destinat la început regiunii cu cele mai mari decalaje de dezvoltare, dar care va fi apoi extins şi la alte regiuni. Este vorba despre Programul de dezvoltare a Regiunii Nord-Est pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole.

Deja am prevăzut în buget credite de angajament de 2 miliarde lei pentru anul 2019. Se are în vedere acordarea a 5.000 de euro pentru fiecare gospodărie şi până la 10.000 euro garanţii pentru credite, dacă o gospodărie are nevoie de mai mulţi bani pentru o locuinţă ca la oraş sau pentru utilajele agricole.

Și pentru că am vorbit despre utilaje agricole,  vom continua și în anul 2019 susținerea programelor gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv peste 20 de programe, în valoare de peste 3 miliarde de lei, din care vă menționez ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnie în valoare de 1,2 miliarde lei și subvenția accizei la motorină în sumă de 0,5 miliarde lei.

În cei 9 ani în care am fost în Comisia de agricultură în Parlamentul European m-am bătut pentru drepturile agricultorilor români și am promovat produsele romanești. Acum avem însă o provocare importanta: Politica Agricolă Comună post 2020.

În acest sens România susţine demersurile de simplificare a PAC, cu accent pe cadrul de implementare şi control al măsurilor aferente acestei politici. Susținem o politică simplificată în sensul debirocratizării şi al evitării suprapunerilor între dezvoltarea rurală și alte măsuri din cadrul PAC, stabilirea cadrului necesar pentru introducerea rezultatelor cercetării și a inovării în agricultură, dar și o abordare mai flexibilă a posibilităților de finanțare prin transferul între tipurile de intervenții, atât din FEADR, cât și din FEGA.

Pentru perioada post 2020, România pledează pentru un plafon anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, cel puțin la nivelul din 2019. Plafonarea plăților directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte și contribuie esențial la economia țării.

De asemenea, regândirea plății redistributive pentru susținerea gospodăriilor rurale ca sprijin în dezvoltarea micilor afaceri și menținerea acestora în lanțul scurt și continuarea schemei unice de plată fără cofinanțare națională, eventual cofinanțare limitată și proporțională pentru toate statele membre, sunt alte două priorități ale României în ceea ce priveste Politica Agricolă Comună. Am repetat în nenumărate ocazii, nu vrem dublu standard pentru România și alte state membre, nu vrem diferențe între nord și sud, între est și vest. Cred că și în ceea ce privește Politica Agricolă Comună trebuie să avem aceeași abordare.

Politica de dezvoltare rurală trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare și modernizare a sectorului agricol, agroalimentar, a zonelor rurale prin crearea de locuri de muncă și infrastructura necesară.

România va pleda pentru continuarea finanțării bazate pe granturi, mai ales în statele în care piețele financiare și educația financiară nu înregistrează un nivel ridicat de dezvoltare si va susține propunerea ca cerințele minime obligatorii să fie stabilite de către statele membre luând în considerare specificul național al țării și condițiile existente.

Doamnelor și domnilor primari,

În acord cu tema aleasă de dumneavoastră pentru această reuniune, vreau să mai menţionez o platformă extrem de interesantă şi utilă pentru dialog şi schimb de bune practici și care va fi reprezentată de organizarea, la Bucureşti a celui de-al 8-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor, în cadrul căruia vor fi prezenţi la aceeaşi masă importanţi lideri europeni, reprezentanţi ai Comitetului European al Regiunilor, precum şi dumneavoastră, reprezentanţii structurilor asociative din administraţia publică din România!
Cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene şi de luarea unor decizii importante cu privire la conducerea instituţiilor Uniunii Europene pentru anii următori, la acest Summit va fi adoptată o declaraţie menită să prezinte viziunea unei Uniuni Europene reînnoite: o Uniune Europeană care lucrează în favoarea cetăţenilor săi, o Uniune Europeană care se bazează pe democraţie, solidaritate şi proximitate şi care ţine seama de nevoile locale şi oferă garanţia faptului că nicio persoană şi nicio localitate nu este lăsată în urmă!
În final, doresc să vă felicit pentru toată activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul Asociaţiei, pentru eficientizarea serviciilor publice! Dumneavoastră, prin proiectele pe care le implementaţi, prin fondurile pe care le accesaţi, reprezentaţi un real sprijin pentru comunităţile din care faceţi parte!

Avem proiecte comune, pe care le derulăm cu succes, şi apreciez abordarea Asociației Comunelor din România ca pe o abordare constructivă,  cu propuneri şi soluţii, pentru că doar împreună putem face tot ce ne-am propus.

Vă doresc sănătate şi putere de muncă în continuare şi vă asigur încă o dată de tot sprijinul Guvernului României!  Vă mulțumesc !

Intervenția prim-ministrului Vasilica Viorica Dăncilă la cea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România – 18 februarie 2019

Viorica Dăncilă: Am ascultat cu foarte multă atenţie problemele pe care le-aţi ridicat. Sunt convinsă de faptul că dacă erau mai mulţi vorbitori existau şi mai multe probleme. Sunt la fel de convinsă de faptul că nimeni nu ştie totul şi că totul poate fi perfectibil.

Am luat multe măsuri împreună cu Guvernul pe care îl conduc şi aceste măsuri, să ştiţi, că au avut în egală măsură atenţia distribuită şi către mediul urban, şi către mediul rural. Trebuie să vă spun un lucru sincer: mă interesează foarte mult mediul rural. Am spus în speech-ul meu că am activat nouă ani în Parlamentul European, în Comisia de agricultură. Am fost vicepreşedintele Comisiei de agricultură din Parlamentul European.

Am văzut toate aceste diferențe pe care le-aţi semnalat între localitățile rurale din România, între satul românesc de aici şi ceea ce este în Germania, în Franţa sau în alte locuri. Cred că doar dacă scoatem în evidență acest lucru nu ne ajută. Important este ca împreună să facem paşii necesari pentru a elimina această diferenţă.

V-am vorbit de mai multe programe care se adresează mediului rural tocmai pentru că vrem să eliminăm aceste diferențe de dezvoltare. Vrem să colaborăm mai strâns şi am avut de multe ori vizita domnului Drăghici, a Marianei Gâju, a multor primari din România care au vrut să vorbească cu prim-ministrul. Uşa mea a fost mereu deschisă tocmai pentru că dvs cunoaşteţi cel mai bine mediul rural, dvs v-aţi angajat în faţa cetăţenilor cu proiecte pentru localitatea pe care o conduceţi. De modul în care duceţi la bun sfârşit aceste proiecte suntem responsabili şi noi, Guvernul României.

Ştim că multe din proiectele dvs sunt pe fonduri europene. Nu am vorbit foarte mult despre acest lucru, dar gândiţi-vă că din 2016, când nu aveam nici măcar acreditate autorităţile de management, s-au făcut paşi importanţi şi am încercat să recuperăm astfel încât proiectele să devină realitate. Nu am să intru în detalii.

Aţi întrebat de bugetul pe 2019, nu vreau să-l umbresc pe domnul Eugen Teodorovici, sunt convinsă că va explica foarte bine acest lucru. Aţi vorbit de probleme referitoare la persoanele cu handicap, la însoțitori, l-am adus pe domnul ministru al muncii. Cred că sunt şi alte probleme legate de agricultură, legate de lemne de foc, legate de fonduri europene sau sănătate. Am considerat că, atunci când vrei să faci paşi importanţi, trebuie să lucrezi în echipă.

Aşa cum dumneavoastră formaţi o echipă în Asociaţia Comunelor din România, am venit alături de mine cu miniștrii, tocmai pentru a prelua din problemele pe care le aveţi, tocmai pentru a vedea unde este nevoie de o modificare, tocmai pentru a explica acolo unde credeți dumneavoastră că aveţi nevoie de detalii suplimentare.

Orice program este perfectibil şi putem să facem acest lucru împreună. Eu consider că, dacă vrem să facem pași importanţi şi dacă vrem să ajungem la rezultatele pe care ni le dorim, trebuie ca atât Guvernul României, Asociaţia Comunelor din România, toţi să încercăm să aducem proiecte şi lucruri care se pliază pe realitatea existentă în România.

Vreau în încheiere să fac, referitor, Mariana, la Secretariatul General al Guvernului (…) secretarul general, cum ajung la Guvern, va fi la mine pentru a lămuri această situaţie. Legat de Ordonanţa 114 am spus că este nevoie de flexibilitate şi de aceea am chemat miniştrii ca fiecare să spună ce probleme sunt pe fiecare capitol în parte.

Ai ridicat această problemă, domnul ministru şi-a notat, sunt convinsă, ceilalți miniştri au discutat fiecare pe linia domniei sale, astfel încât acolo unde sunt probleme să vedem ce modificări facem. Asta nu înseamnă o cedare, asta nu înseamnă că cine strigă mai tare ăla are dreptate. Vrem ca modificările pe care le facem să fie în conformitate, în concordanță cu problemele pe care le aveţi dumneavoastră. Vreau să schimbăm acest mod de abordare şi, aşa cum a zis unul dintre cei care a vorbit, unul dintre primarii care a vorbit mai înainte, problemele trebuie să vină dinspre dumneavoastră către noi, ca să putem să luăm deciziile care se impun.

În final, vreau să mă refer la Republica Moldova, la fraţii noştri, aşa cum a spus doamna primar şi sunt întru totul de acord. Avem o relaţie foarte bună cu Guvernul Republicii Moldova, am făcut împreună o şedinţă de guvern comună, iar ideea dumneavoastră de a face încă o şedinţă la care să participe cele două guverne şi, bineînțeles, autorităţile locale este o idee foarte bună.

Încercăm să ajutăm şi facem eforturi să ajutăm Republica Moldova atât prin proiectele Guvernului, prin ajutorul dat de Guvern, dar şi prin eforturile pe care le vom depune în cadrul președinției rotative, să arătăm că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că Republica Moldova vrea să fie mai aproape de Europa, iar noi vom fi avocații şi vom vorbi în plenul instituţiilor europene pentru Republica Moldova.

Încă o dată vă urez succes, sunt convinsă că veţi lua multe detalii de la cabinetul guvernului pe care îl conduc. Vă mulţumesc încă o dată!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *