Corina Alina Corbu este noul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Comunicat de presă CSM cu privire la afirmaţii făcute de judecătoarea Iulia Cristina Tarcea

Șoferul unui autotren din Râmnicu Vâlcea a produs un accident în județul Olt – două persoane au ajuns la spital
18/07/2019
Evenimente culturale de week-end în centrul Râmnicului
19/07/2019

Joi, 18 iulie 2019, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Corina Alina Corbu, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15 septembrie 2019. (6 voturi DA, 3 voturi Nu).

Comunicat de presă emis de Consiliul Superior al Magistraturii

Pentru corecta informare a opiniei publice faţă de o serie de afirmaţii făcute de către doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la procedura de numire a preşedintelui instanţei supreme

Faţă de afirmaţiile lansate de preşedintele în funcţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la legalitatea procedurii de numire a preşedintelui instanţei supreme, Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință următoarele:

Potrivit dispozițiilor legale, numirea în funcția de președinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Secţiei pentru judecători îi revine obligația de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei.

Interpretarea avansată de președintele în funcție, respectiv că declanșarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionând sensul reglementării care acoperă o multitudine de situații de încetare a mandatului funcţiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare aserțiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în condițiile în care vine chiar de la preşedintele în funcţie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităţi la vârful justiţiei.

În ciuda faptului că procedura este declanșată încă din data de 30 mai 2019, președintele instanței supreme nu a avut nicio obiecțiune până la momentul la care a adresat întrebări candidatului, în condițiile în care a existat cadrul instituțional în care ar fi putut să releve o presupusă neregularitate.

Facem precizarea, în acest context, că numirea viitorului președinte operează începând cu ziua următoare a încetării actualului mandat.

În concluzie, este regretabil modul în care preşedintele în funcţie, care nu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales să se manifeste faţă de un judecător al instanţei supreme, succesorul său.

Consiliul Superior al Magistraturii 
Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *