#RADR2022

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 6-8 septembrie 2022, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2022), sub tema „Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”. Lucrările RADR 2022, care în acest marchează și 160 de ani de la înființarea instituției, sunt conduse de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Marți, 6 septembrie 2022, principalele repere ale agendei primei zile a Reuniunii Anuale a Diplomației Române au fost deschiderea de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a lucrărilor RADR 2022 și moderarea, de către șeful diplomației române, a două sesiuni tematice, denumite „Impactul multidimensional al războiului din Ucraina și revirimentul solidarității europene”, respectiv „Parteneriate like-minded într-un peisaj geo-economic aflat în schimbare”, cu participarea sau intervenția unor invitați speciali români și străini.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a susținut discursul tradițional al șefului diplomației române în cadrul RADR, care trece în revistă realizările din anul anterior la nivelul instituției și fixează principalele repere ale acțiunii diplomatice a României pentru perioada următoare. Discursul integral al ministrului afacerilor externe este disponibil aici: https://www.mae.ro/node/59544.

În cadrul sesiunii denumite „Impactul multidimensional al războiului din Ucraina și revirimentul solidarității europene”, prima sesiune plenară a RADR 2022, a transmis un mesaj special comisarul european pentru parteneriate internaționale Jutta Urpilainen, alături de care au mai avut intervenții consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Iulian Chifu și Mihnea Drumea, precum și șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Ramona Chiriac.

Sesiunea plenară, dedicată analizei impactului multidimensional al războiului din Ucraina, a evidențiat provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană și statele membre ca urmare a agresiunii fără precedent a Federației Ruse împotriva Ucrainei și importanța solidarității europene în acest context dificil. Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat presiunea generată de crizele energetică și alimentară, precum și asupra arhitecturii europene de securitate. Totodată, a arătat că menținerea solidarității și unității europene rămâne un element esențial pentru formularea unui răspuns adecvat la agresiunea Rusiei, în vederea păstrării și consolidării principiilor și valorilor democratice europene.

Comisarul european pentru parteneriate internaționale Jutta Urpilainen a subliniat importanța cooperării cu statele membre, într-o abordare de tip Team Europe și a menționat importanța vocii României pe diverse dosare cu caracter de urgență. Oficialul european a reamintit de necesitatea implementării Strategiei Global Gateway, care facilitează investiții în infrastructură și în oameni la standardele noii ere digitale, urmărind, totodată, obiectivele de dezvoltare durabilă și consolidarea parteneriatelor cu statele terțe.

Comisia Europeană a exprimat, și prin intermediul șefei Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, deplina apreciere pentru eforturile României în sprijinirea cu promptitudine a Ucrainei și populației sale afectate de război, salutând totodată planul României de integrare a refugiaților din Ucraina și punctând faptul că Romania a fost prima țară care a aplicat directiva de protecție temporară acordată de UE persoanelor strămutate. A subliniat, de asemenea, cele trei provocări principale la care UE trebuie să răspundă, în materie de securitate energetică, de asigurare a securității alimentare, precum și de menținere a arhitecturii europene de securitate. A punctat cu fermitate faptul că răspunsul european la invadarea de către Rusia a unei țări suverane va aduce multiple costuri agresorului. A evidențiat sprijinul fără precedent acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană, prin multiplele sale instrumente, pentru contracararea efectelor războiului. A arătat că războiul agresiv purtat de Rusia împotriva Ucrainei este despre propria noastră securitate, iar unitatea europeană este arma noastră cea mai de preț în acest război.

Consilierii de stat Iulian Chifu și Mihnea Drumea au evidențiat, la rândul lor, cooperarea foarte bună cu misiunile diplomatice și consulare ale României în coordonarea eforturilor de răspuns la presiunile generate de conflict, fiind subliniat, totodată, rolul României în asigurarea tranzitului de cereale din Ucraina spre piața globală de alimente, atrăgând atenția și asupra războiului informațional care dublează crizele deja suprapuse din prezent. De asemenea, au fost abordate liniile prioritare pentru România în procesul de reconstrucție a Ucrainei și au fost puse la dispoziție statistici utile privind tranzitul de cereale prin porturile românești de la Marea Neagră, în etapa de implementare a Acordului de la Istanbul.

Reuniunea  a continuat cu sesiunea plenară dedicată „Parteneriatelor like-minded într-un peisaj geo-economic aflat în schimbare”, care i-a avut ca invitați pe Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, alături de coordonatorul național privind procesul de aderare a României la OCDE, Luca Niculescu, și de secretarul general al Organizației Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Lazăr Comănescu.

În introducerea sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța procesului de aderare la OCDE și eforturile inter-instituționale care vor avea loc în următoarea perioadă, în cadrul acestui proces. În același timp, a menționat relevanța crescută a OCDE în stabilirea standardelor, mai ales în perioada actuală, marcată de crize multiple.

Secretarul General OCDE, Mathias Cormann, a subliniat impactul agresiunii ruse în Ucraina, care a augmentat efectele negative create de pandemia COVID-19. Cu referire la România, a salutat reziliența economiei românești față de factorii negativi care afectează în prezent întreaga economie globală. În același timp, s-a referit la nevoia de accelerare a tranziției verzi și digitale. De asemenea, a evocat rolul procesului de aderare la OCDE drept catalizator în vederea continuării proceselor de reformă în România și a asigurat că în toate aceste eforturi, mai ales în noua postură a României de stat candidat, OCDE va sprijini economia românească cu întregul său arsenal de instrumente specifice.

Mesajul noului coordonator național privind procesul de aderare a României la OCDE, secretarul de stat în cadrul MAE Luca Niculescu, s-a concentrat pe trei aspecte principale și anume: prezentarea etapelor procesului de aderare, relevanța OCDE în actuala realitate în schimbare, efectele pozitive ale aderării la OCDE asupra României, dar și beneficiile pe care țara noastră le poate aduce organizației. În același timp, a făcut referire la stadiul pregătirii și participării instituțiilor din România la procesul de aderare. A subliniat că prioritatea actuală este elaborarea Memorandumului Inițial, care reprezintă primul document de răspuns al României la cerințele Foii de Parcurs primite în luna iunie. În concluzie, a evidențiat că OCDE este un exemplu de multilateralism eficient, promovând o ordine internațională bazată pe reguli, iar beneficiul prezenței țării noastre în cadrul acestei Organizații va fi unul mutual, pe de o parte România va avea acces la expertiza extraordinară de politici publice dezvoltată de această organizație, semnalizând viitorilor investitori buna guvernanță țării noastre, iar pe de altă parte, OCDE va beneficia de expertiza regională a României la Marea Neagră.

În intervenția sa, Secretarul General OCEMN, Lazăr Comănescu, fost ministru al afacerilor externe, a menționat că este important ca toate instituțiile naționale să conștientizeze că este nevoie de o acțiune determinată și coerentă pentru a atinge obiectivul aderării României la această organizație. A punctat că OCDE este o garanție pentru predictibilitatea și securitatea schimburilor economice internaționale. În context, a reamintit rolul diplomației multilaterale care prin atmosfera și cadrul pe care le generează, cum este și cazul OCEMN, acordă spațiu unei abordări bilaterale constructive. A încurajat diplomația română să se implice și mai mult în proiecte pe termen lung, care să sesizeze interdependențele și să proiecteze căi de gestionare a acestora.

Reuniunea Anuală a Diplomației Române continuă în zilele de 7 și 8 septembrie 2022. Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cea de a doua zi a RADR 2022, 7 septembrie, sunt: ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, și ministrul afacerilor externe al Portugaliei, João Gomes Cravinho, care vor fi prezenți la București în cadrul unor vizite de lucru.

De asemenea, tot la 7 septembrie, ministrul Bogdan Aurescu va prezida un panel cu participarea, prin sistem video-conferință, a ministrului afacerilor externe al Republicii Cehe, Jan Lipavský, și a vice-președintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă strategică, Maroš Šefčovič.