31 august 2026: Ziua în care România poate pierde miliarde din cauza războiului politic

Szőcs Francisc: 31 august 2026 nu este termenul-limită al Bruxelles-ului. Este examenul de maturitate al României

Mai sunt doar câteva săptămâni până la unul dintre cele mai importante termene economice din istoria recentă a României. Data de 31 august 2026 nu reprezintă doar o zi din calendar, ci linia de sosire pentru toate investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). După această dată, ceea ce nu este finalizat riscă să fie pierdut.

În timp ce autoritățile locale, constructorii, beneficiarii și funcționarii încearcă să recupereze timpul pierdut, scena politică pare captivă într-o campanie electorală fără sfârșit. Liderii partidelor se atacă reciproc, guvernele se schimbă, iar o parte dintre aleșii națiunii își petrec concediile în destinații exotice. România, însă, nu își permite luxul vacanțelor politice.

PNRR reprezintă cea mai mare oportunitate de dezvoltare din ultimele decenii. În forma actuală, planul are o valoare de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase.

Aceste fonduri nu înseamnă simple cifre într-un tabel european. Înseamnă spitale noi, școli renovate, autostrăzi, căi ferate modernizate, digitalizarea administrației, eficiență energetică și investiții care ar putea schimba radical fața României.

Până în prezent, România a ajuns la o absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală, după aprobarea celei de-a patra cereri de plată, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, toate evaluate favorabil de Comisia Europeană.

Însă adevărata provocare începe acum.

Toate jaloanele și toate investițiile trebuie închise până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026. Guvernul însuși a recunoscut, prin acte normative și documente oficiale, că există riscul pierderii fondurilor dacă proiectele nu sunt finalizate la timp.

În același timp, România continuă să se confrunte cu un deficit bugetar ridicat, iar fiecare miliard european pierdut va trebui înlocuit din bani publici sau prin noi împrumuturi. Cu alte cuvinte, orice euro ratat prin PNRR înseamnă o presiune suplimentară asupra contribuabilului român.

Adevăratul pericol nu este lipsa banilor europeni. Ei există. Pericolul îl reprezintă incapacitatea clasei politice de a depăși orgoliile și calculele electorale.

În ultimele luni, românii au asistat la un spectacol aproape permanent: moțiuni, negocieri, atacuri între partide, declarații contradictorii și dispute politice interminabile. În tot acest timp, calendarul european nu s-a oprit nici măcar o zi.

Uniunea Europeană nu prelungește termenele pentru că România este în campanie electorală. Regulamentele europene nu țin cont de vacanțele parlamentarilor sau de războaiele dintre partide.

Cronometrul merge înainte.

În urmă cu aproximativ 15 ani realizam emisiunea de televiziune „Viața în palme”. Astăzi mă gândesc că România trăiește un alt episod: „Politica în palme”.

Am ales deliberat acest joc de cuvinte. Nu este vorba doar despre politica ținută „în palme”, ci despre o politică ce merită, metaforic vorbind, să primească o palmă de trezire. O palmă a realității.

Pentru că realitatea este simplă.

Nu Bruxelles-ul pierde bani.

Nu partidele politice pierd bani.

Nu miniștrii își pierd investițiile.

Românii sunt cei care riscă să piardă spitale, școli, drumuri, apă, canalizare, digitalizare și șansa unei dezvoltări accelerate.

Istoria nu va consemna cine a câștigat următoarea dispută televizată. Va consemna dacă România a fost capabilă sau nu să valorifice cea mai importantă finanțare europeană primită vreodată.

Mai există timp.

Puțin.

Foarte puțin.

Dar suficient pentru ca întreaga clasă politică să înțeleagă faptul că interesul național trebuie să devină, măcar acum, mai important decât interesul electoral.

Altfel, peste ani, vom explica generațiilor viitoare cum am avut miliarde de euro pe masă și am ales să ne certăm în loc să construim.

Szőcs Francisc