

Vocea a peste 1.700 de copii și tineri din întreaga țară a fost reunită în Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026–2030. Lansat pe 13 octombrie, în cadrul Conferinței Naționale LCOY România, documentul propune priorități pentru educație, protecția naturii și pregătirea comunităților pentru efectele schimbărilor climatice.
Agenda a fost realizată de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, alături de inițiativa civică Pentru TINEri, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Camerei Deputaților, prin Comisia pentru învățământ, al Pactului Climatic European în România și al UNICEF în România.
Demersul urmărește ca propunerile formulate de copii și tineri să contribuie la politicile publice din următorii ani și să fie conectate cu participarea României la procesele climatice internaționale, inclusiv COP31.
Potrivit datelor prezentate de organizatori în urma consultării naționale „Tinerii și Viitorul Climatic 2.0”, 76,9% dintre participanți consideră prioritară protejarea pădurilor, a apei și a biodiversității.
Totodată, 72,8% solicită adaptarea comunităților la valuri de căldură, inundații și secetă, iar 67,5% consideră prioritare educația climatică și formarea profesorilor.
Un alt rezultat evidențiat în comunicat privește evaluarea acțiunii autorităților: 90,3% dintre respondenți apreciază răspunsul public drept insuficient sau incomplet. Procentele reflectă opiniile celor care au participat la consultare.
Aceste preocupări aduc discuția despre climă în apropierea vieții cotidiene: cum sunt gestionate resursele de apă, cum sunt protejate spațiile naturale și cum se pregătesc localitățile pentru fenomene meteorologice extreme.
Agenda stabilește șase direcții strategice pentru perioada 2026–2030:
Consultările au adus în atenție și teme precum energia, mobilitatea și locuirea. În acest cadru, educația climatică este abordată prin legătura dintre cunoștințele dobândite la școală și deciziile care influențează comunitatea.
„Nu putem construi politici de mediu pentru generațiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit comunicatului transmis presei.
Aceasta a subliniat rolul Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul, lansat în septembrie, ca mecanism de dialog cu Ministerul Mediului. Prioritățile identificate urmează să fie analizate împreună cu tinerii, pentru a vedea cum pot fi transformate în măsuri și politici publice.
Elena-Alexandra Miron, președinta Tineri pentru Sustenabilitate, a explicat că agenda trebuie să funcționeze ca un instrument de lucru. Obiectivul declarat este urmărirea priorităților până în 2030, împreună cu ministerele și instituțiile responsabile, precum și conectarea lor cu participarea tinerilor la conferințele internaționale privind clima.
Din partea UNICEF în România, Raluca Dinu-Paicu a evidențiat dreptul copiilor și al tinerilor de a participa la deciziile care îi privesc și posibilitatea ca propunerile lor să contribuie la politici publice și structuri funcționale.
Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, corpului diplomatic, organizațiilor internaționale și societății civile, alături de copii și tineri.
Dezbaterile au abordat economia circulară, tranziția energetică echitabilă și adaptarea comunităților la fenomene meteorologice extreme. Programul a inclus și sesiuni de mentorat în cadrul Green ChangeMakers Hub 2.0, despre susținerea propunerilor climatice în relația cu autoritățile, dezinformarea online și organizarea campaniilor civice.
Prin agenda lansată, organizatorii propun continuarea consultărilor prin recomandări, mecanisme de participare și rezultate care să poată fi urmărite pe termen lung.