România este analizată prin intermediul indicatorilor economici și de evoluție globală, într-un grupaj internațional de aproape 140 de țări și teritorii, pe baza mai multor date statistice ale evoluției comparative din ultimul an, poziția generală a României fiind pe locul 68 din 137, în scădere față de raportul din anul precedent, când s-a situat pe locul 62.
Această ediție anuală a raportului privind competitivitatea globală 2017-2018 se sincronizează cu împlinirea unui deceniu de la manifestarea crizei economice din 2008, un moment în care economia globală a început, acum, să arate semne de redresare și când factorii de decizie internaționali și liderii de afaceri sunt preocupați de posibilele perspective pentru creșterea economică viitoare.
Guvernele, companiile și actorii individuali se confruntă cu niveluri ridicate de incertitudine în privința forțelor geopolitice ce vor remodela ordinea economică și politică ce a caracterizat relațiile internaționale și politica economică în ultimii 25 de ani.
În același timp, curentul de opinie privitor la faptul că abordările economice nu răspund așa cum ar trebui așteptărilor oamenilor și societăților câștigă tot mai mult teren, provocând apeluri publice pentru utilizarea unui „model economic orientat spre oameni”, în care progresul înseamnă creșterea bunăstării durabile și echitabile pentru populația unei țări.
Scăderea indexului de competitivitate globală a României își are explicația prin scorurile foarte mici pe care le-au obținut patru factori strategici pentru evoluția României:
Toate aceste caracteristici particulare ale mediului economic și public din România, surprinse în raportul asupra competitivității globale internaționale, se constituie în tot atâtea motive de îngrijorare asupra actualilor guvernanți, cei care au atins performanța negativă de a-și revoca două guverne în primul an de guvernare, atingând o culme a iresponsabilității, unică în peisajul politic al Europei ultimilor ani.
Marilen Gabriel Pirtea