Drogurile în rândul tinerilor, între spitale, instanțe și penitenciare. România nu are încă o imagine clară a fenomenului

Mii de tineri apar în evidențele medicale, judiciare și penitenciare în legătură cu consumul sau traficul de droguri, însă România nu dispune încă de un sistem unitar care să arate dimensiunea reală a fenomenului. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale primei ediții a Barometrului ABC, realizat de Alianța Binelui Comun.

Datele centralizate de la instituțiile publice indică 6.548 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani în evidențele medicale, 3.827 de persoane din aceeași categorie de vârstă trimise în judecată în cauze legate de droguri și 477 de tineri care au ajuns în penitenciare.

Cifrele nu pot fi însă adunate pentru a determina numărul total al persoanelor afectate. Instituțiile au furnizat informații pentru perioade diferite, au utilizat criterii distincte de raportare, iar aceeași persoană poate apărea în mai multe evidențe.

Diferențele dintre județe sunt considerabile. Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, în timp ce Dâmbovița și Vrancea au comunicat câte nouă cazuri. Brașovul figurează cu 547, Hunedoara cu 442, Bucureștiul cu 367, Argeșul cu 316, Bihorul cu 221, Aradul cu 202, Prahova cu 185, Sibiul cu 164, iar Alba cu 157.

Aceste cifre nu pot fi interpretate însă ca o comparație directă a consumului între județe. Unele centre medicale regionale tratează pacienți veniți din alte zone, iar în anumite raportări este indicat numărul prezentărilor la medic, nu numărul persoanelor distincte. Din acest motiv, diferențele pot reflecta atât amploarea fenomenului, cât și modul diferit în care instituțiile colectează și transmit informațiile.

Barometrul arată că statul reușește să înregistreze în special consecințele consumului de droguri, după ce tinerii ajung în sistemul medical, în instanță sau în penitenciar, fără să existe suficiente date comparabile despre prevenție și intervenția timpurie.

Cele mai recente date naționale utilizate în analiză, aferente anului 2023, indică 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze. Cannabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%.

O altă vulnerabilitate este capacitatea redusă de intervenție în școli. În anul școlar 2024–2025, un consilier școlar deservea aproximativ 760 de elevi, ceea ce limitează posibilitatea identificării rapide a situațiilor de risc și a îndrumării tinerilor către servicii specializate.

Alianța Binelui Comun propune crearea unui sistem național unitar de raportare, bazat pe aceleași definiții și criterii în toate județele. Organizația consideră necesară separarea clară între numărul persoanelor și numărul episoadelor medicale, precum și publicarea anuală a informațiilor în funcție de vârstă, sex, substanța consumată și județ.

Sunt propuse, de asemenea, extinderea rețelei de consiliere școlară, dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament și o legătură mai eficientă între serviciile medicale, consiliere și programele de reintegrare.

Imaginea conturată de Barometrul ABC este astfel una incompletă, dar îngrijorătoare: mii de tineri ajung deja în contact cu sistemul medical sau judiciar din cauza drogurilor, în timp ce statul nu poate spune cu precizie câți sunt afectați și unde trebuie concentrate prioritar resursele pentru prevenție și tratament.

Alianța Binelui Comun este o inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului.