

187.569 de sosiri ale turiștilor români au fost înregistrate în structurile de cazare din Vâlcea în primele șase luni din 2026, cu 12.318 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea, de 6,2%, este apropiată de tendința națională, însă județul rămâne între cele mai importante destinații turistice din România.
Turismul vâlcean a început anul 2026 cu mai puțini vizitatori români și, mai ales, cu sejururi mai scurte. Potrivit unei analize realizate de Vola.ro, pe baza datelor disponibile inclusiv în baza Tempo a Institutului Național de Statistică, structurile de primire turistică din Vâlcea au raportat 187.569 de sosiri ale turiștilor români în perioada ianuarie–iunie 2026, față de 199.887 în aceeași perioadă din 2025.
Diferența este de 12.318 sosiri, echivalentul unei scăderi de 6,2%.
Este important de precizat că statistica INS măsoară sosirile în unitățile de cazare, nu persoane unice. Un turist care se cazează în mai multe județe în aceeași perioadă este înregistrat separat în fiecare dintre acestea.
Chiar și în condițiile scăderii, Vâlcea rămâne în partea superioară a clasamentului național, ocupând locul 9 din 42 de unități administrative după numărul sosirilor turiștilor români.
Înaintea județului se află Bihor, cu 189.337 de sosiri, diferența fiind de numai 1.768. Imediat după Vâlcea se situează Suceava, cu 176.505 sosiri.
Primele poziții sunt ocupate de Brașov, cu 510.823 de sosiri ale turiștilor români, București – 414.513 și Constanța – 340.186.
Vâlcea se menține astfel într-o poziție importantă pe piața turismului intern, chiar dacă anul 2026 aduce o diminuare a fluxului de turiști.
O evoluție mai accentuată se observă în cazul înnoptărilor.
În primele șase luni ale anului au fost înregistrate în Vâlcea 479.358 de înnoptări ale turiștilor români, cu 18,9% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
Numărul nopților petrecute în județ a scăzut astfel de aproximativ trei ori mai repede decât numărul sosirilor.
Durata medie a sejurului s-a redus de la 2,96 nopți la 2,56 nopți. Chiar și așa, Vâlcea rămâne peste media națională, de aproximativ 1,91 nopți.
Datele arată, prin urmare, că problema turismului vâlcean nu este numai reducerea numărului de vizitatori. Cei care ajung în județ tind să petreacă mai puțin timp aici, ceea ce are efect direct asupra hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor și celorlalte afaceri dependente de turism.
Turismul din Vâlcea continuă să fie dominat de stațiunile balneare.
Dintre cei 190.784 de turiști români și străini înregistrați în județ în prima jumătate a anului, 101.990 au ajuns la Călimănești, ceea ce înseamnă peste jumătate din total.
Municipiul Râmnicu Vâlcea a înregistrat 28.235 de sosiri, de peste trei ori mai puține decât Călimăneștiul, iar pe poziția următoare se află Băile Olănești, cu 25.072 de turiști.
Cifrele confirmă încă o dată ponderea decisivă a turismului balnear în economia turistică a județului.
Evoluția nu este specifică Vâlcii.
La nivelul întregii țări, structurile de cazare au înregistrat în prima jumătate din 2026 5.556.529 de sosiri, cu 4,1% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Dintre acestea, 4.364.934 au fost sosiri ale turiștilor români, în scădere cu 6,8%, în timp ce numărul turiștilor străini a crescut cu 7,3%, până la 1.191.595.
Prin urmare, reculul turismului înregistrat în statisticile naționale vine în principal din reducerea deplasărilor interne ale românilor.
Și numărul înnoptărilor la nivel național a scăzut cu 6,7%.
În luna iunie, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a ajuns la 26,7%, cu 3,4 puncte procentuale sub nivelul din aceeași lună a anului trecut.
În paralel cu declinul turismului intern, transportul aerian continuă să crească.
Aeroporturile din România au înregistrat în perioada ianuarie–mai 2026 cu 8,7% mai mulți pasageri decât în aceeași perioadă din 2025.
Numai în luna mai au fost raportați 2.573.314 pasageri, cu aproximativ 10% peste nivelul din mai anul trecut. Cea mai mare parte a traficului a fost reprezentată de cursele externe.
Comparativ cu mai 2019, ultimul an complet de referință înaintea pandemiei, traficul aerian a fost mai mare cu aproximativ 26%.
Datele sugerează că reducerea turismului intern nu înseamnă neapărat că românii au renunțat la concedii, ci că o parte mai mare dintre ei aleg destinații din afara țării.
Unul dintre factorii invocați de industria turismului este restrângerea programului voucherelor de vacanță.
Valoarea nominală a acestora a fost redusă la 800 de lei, iar accesul la program a fost limitat în funcție de venitul angajaților.
Conform datelor Ministerului Finanțelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism, decontările prin vouchere au scăzut cu aproximativ 60% în primele șase luni ale anului.
ANAT estimează, pentru anumite segmente ale pieței, diminuări de 20–25% ale turismului intern. Aceste estimări se referă însă la activitatea agențiilor de turism și nu trebuie confundate cu statisticile INS privind sosirile efective în structurile de cazare, unde scăderea este mai redusă.
Și datele financiare indică o orientare mai puternică spre străinătate.
Românii au cheltuit aproximativ 2,9 miliarde de euro pentru călătorii în afara țării în primele patru luni din 2026, cu circa 400 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară din 2025.
În același timp, cheltuielile turiștilor străini în România s-au ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de euro.
Deficitul rezultat pe componenta de turism a balanței de plăți a ajuns astfel la aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia se mențin printre destinațiile preferate ale românilor pentru vacanțele de vară, potrivit analizei Vola.ro.
„Acum zece ani, zborul era partea scumpă a vacanței. Astăzi, cu zeci de zboruri aeriene comparate într-o singură căutare, pentru sute de destinații posibile, biletul a devenit de multe ori cea mai mică cheltuială din tot concediul. Când transportul nu mai e o barieră, românii aleg pur și simplu unde vor să ajungă, iar tot mai des asta înseamnă un aeroport, nu o șosea națională”, arată reprezentanții Vola.ro.
Prima jumătate a anului 2026 plasează Vâlcea într-o situație aparent contradictorie. Județul rămâne în Top 10 național după numărul turiștilor români cazați, însă pierde peste 12.000 de sosiri într-un singur an și înregistrează o reducere mult mai severă a numărului de nopți petrecute de aceștia în unitățile turistice.
Scăderea de 6,2% este ușor mai mică decât reculul de 6,8% înregistrat la nivel național în rândul turiștilor români. Vâlcea nu este, așadar, o excepție și nici unul dintre județele cele mai afectate.
Semnalul important vine însă din scurtarea sejururilor. Pentru un județ în care turismul balnear, hotelurile și serviciile asociate reprezintă o componentă importantă a economiei locale, nu este suficient ca turiștii să ajungă în Vâlcea. Devine tot mai important și cât timp rămân.