António Costa vine la București: finanțările europene după 2027 intră în negocierea decisivă

Președintele Consiliului European, António Costa, va veni la București joi, 3 septembrie 2026, pentru o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan. Vizita face parte din turneul prin capitalele Uniunii Europene, prin care Costa discută cu liderii celor 27 de state pregătirea agendei europene de toamnă, cu un accent puternic asupra viitorului buget al UE pentru perioada 2028–2034.

Nu este doar o rundă diplomatică. În declarațiile făcute după întâlnirile desfășurate în ultimele zile la Bratislava, Tallinn, Vilnius, Riga și Praga, președintele Consiliului European a repetat că statele membre trebuie să ajungă la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului 2026. Uniunea are nevoie de anul 2027 pentru adoptarea legislației și pregătirea mecanismelor administrative, astfel încât finanțările destinate fermierilor, regiunilor, întreprinderilor, studenților și cercetătorilor să nu fie întrerupte la începutul anului 2028.

Propunerea prezentată de Comisia Europeană are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut mediu al Uniunii pentru perioada 2028–2034. Documentul se află însă în negociere, iar forma finală a bugetului trebuie aprobată în unanimitate de statele membre, după obținerea acordului Parlamentului European. România participă, prin urmare, la o negociere în care fiecare stat are un cuvânt decisiv.

Coeziunea și agricultura, puse lângă apărare și competitivitate

Mesajul transmis de António Costa este că viitorul buget trebuie să finanțeze simultan două categorii de priorități. Pe de o parte, Uniunea trebuie să păstreze politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, instrumente esențiale pentru dezvoltarea regiunilor și susținerea agriculturii. Pe de altă parte, Europa dorește să aloce mai multe resurse pentru apărare, securitate, competitivitate industrială, inovare și reducerea dependențelor strategice.

În declarația de la Praga, Costa a introdus și problema prețului energiei, afirmând că energia accesibilă este fundamentală pentru competitivitatea industriei europene. Tranziția către o economie cu emisii reduse ar urma să fie continuată într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, prin folosirea energiei nucleare sau a surselor regenerabile, în funcție de opțiunile fiecărui stat.

Pentru România și pentru Oltenia, această formulare are o importanță directă. Regiunea se confruntă în același timp cu nevoia modernizării infrastructurii, cu dificultățile industriei și cu tranziția economică determinată de reducerea activităților bazate pe cărbune. De aceea, poziția pe care România o va susține în privința fondurilor pentru coeziune, energie, industrie și infrastructură va conta mai mult decât declarațiile generale despre dimensiunea totală a bugetului.

Propunerea Comisiei reunește pentru prima dată fondurile de coeziune, politica agricolă, pescuitul, migrația și securitatea internă în cadrul unor planuri naționale și regionale de parteneriat. Aproape jumătate din buget ar urma să intre în această categorie. Comisia susține că va exista o sumă minimă obligatorie pentru regiunile mai puțin dezvoltate și o măsură de protecție prin care ansamblul acestora să primească cel puțin nivelul actual al pachetului destinat coeziunii. Sud-Vest Oltenia este descrisă chiar de Comisia Europeană drept o regiune mai puțin dezvoltată, cu performanțe reduse în domeniul inovării.

Această prevedere nu garantează însă că fiecare regiune va primi automat aceeași sumă ca în actualul exercițiu financiar. Consiliul UE a stabilit până acum doar poziții parțiale asupra regulilor fondurilor de coeziune, fără să închidă negocierea referitoare la valorile financiare și la împărțirea efectivă a banilor.

De unde vor veni banii

O altă temă repetată de António Costa este necesitatea găsirii unor venituri proprii suplimentare pentru bugetul Uniunii, astfel încât contribuțiile directe ale statelor membre să rămână la un nivel considerat rezonabil.

Comisia Europeană propune cinci noi surse de venit: o parte din încasările sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, o contribuție calculată în funcție de deșeurile electronice necolectate, venituri din accizele pe tutun și o contribuție anuală a companiilor mari care operează pe piața unică. Împreună, acestea ar putea aduce aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, dar mecanismul nu este încă adoptat și va face parte din negocierea politică dintre state.

Ce trebuie să spună România la întâlnirea de la București

Comunicatul Consiliului European anunță întâlnirea dintre António Costa și Nicușor Dan, dar nu prezintă poziția concretă pe care România o va susține. Principalele întrebări de interes public sunt ce nivel al fondurilor de coeziune va solicita Bucureștiul, ce garanții va cere pentru regiunile mai puțin dezvoltate, cum va apăra finanțarea agriculturii și ce proiecte de energie, infrastructură și transformare industrială va considera prioritare după încheierea PNRR.

Vizita din 3 septembrie nu este, așadar, una pur protocolară. Ea are loc într-un moment în care se negociază modul în care vor fi distribuiți banii europeni pentru următorii șapte ani. Pentru România, miza reală nu este doar cât de mare va fi bugetul Uniunii, ci ce parte din acesta va ajunge efectiv în regiunile care au încă nevoie de investiții pentru a reduce decalajele economice și sociale.