UE vrea să transforme economiile europenilor în investiții

Uniunea Europeană face un nou pas pentru a facilita finanțarea companiilor și pentru a conecta mai bine piețele de capital ale statelor membre. Consiliul UE a convenit, la 9 octombrie 2026, asupra principalelor elemente ale poziției sale de negociere privind un pachet de măsuri care urmărește reducerea barierelor financiare și orientarea economiilor private către investiții productive.

Miza economică este considerabilă. Potrivit comunicatului Consiliului, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile gospodăriilor europene sunt păstrate în depozite bancare cu randamente reduse. Prin dezvoltarea unor piețe de capital mai integrate și mai eficiente, instituțiile europene urmăresc să creeze mai multe oportunități pentru finanțarea întreprinderilor, a inovării și a creșterii economice.

Pachetul privind integrarea și supravegherea piețelor, cunoscut sub acronimul MISP, reprezintă o componentă centrală a Uniunii economiilor și investițiilor. Obiectivul său este îmbunătățirea modului în care sistemul financiar european pune în legătură economiile disponibile cu nevoile de finanțare ale economiei.

Acordul anunțat este unul politic, asupra principalelor elemente ale poziției Consiliului. Măsurile nu reprezintă încă legislație definitiv adoptată, fiind necesare finalizarea mandatului și negocierile cu Parlamentul European.

„Europa are economii. Acum este momentul să le punem la treabă”, a declarat Simon Harris, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Irlandei. Acesta a subliniat că o integrare mai profundă a serviciilor financiare ar putea oferi cetățenilor și companiilor acces la piețe mai eficiente și ar consolida competitivitatea europeană pe termen lung.

Una dintre schimbările importante privește supravegherea operatorilor cu activitate transfrontalieră. Conform poziției convenite, responsabilitatea pentru cele mai importante platforme de tranzacționare și pentru anumite infrastructuri esențiale de posttranzacționare ar urma să fie transferată de la autoritățile naționale către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe — ESMA.

În această categorie intră depozitarii centrali de titluri de valoare și contrapărțile centrale, infrastructuri care contribuie la buna funcționare a operațiunilor financiare. Supravegherea la nivel european urmărește aplicarea mai consecventă a regulilor și întărirea încrederii în piață.

Consiliul a ajustat criteriile care stabilesc ce operatori vor intra sub supravegherea directă a ESMA. Pentru platformele de tranzacționare, Comisia Europeană ar urma să evalueze după doi ani dacă aceste criterii mai corespund evoluției pieței.

Totodată, este propus un cadru pentru operatorii de piață paneuropeni, denumit PEMO. Acesta ar permite operatorilor eligibili să administreze mai multe platforme din Uniune în baza unei singure licențe, sub supravegherea directă a ESMA, printr-o opțiune voluntară.

În domeniul criptoactivelor, Consiliul susține o abordare mai restrânsă decât cea propusă inițial de Comisie. Numai cei mai importanți furnizori de servicii cu activitate transfrontalieră ar urma să intre imediat sub supravegherea ESMA.

Extinderea atribuțiilor autorității europene ar fi însoțită de reorganizarea conducerii sale. Este prevăzut un nou consiliu executiv, format dintr-un președinte și cinci membri independenți cu normă întreagă, care ar gestiona activitatea operațională și deciziile privind entitățile supravegheate direct.

Autoritățile naționale și-ar păstra rolul în consiliul supraveghetorilor, responsabil pentru principalele decizii de reglementare, strategie și buget. Transferul atribuțiilor s-ar desfășura pe parcursul unei perioade de tranziție de doi ani, prin colaborarea experților europeni și naționali.

Pachetul include și simplificări pentru administratorii de fonduri care operează în mai multe state membre. Reducerea diferențelor dintre procedurile naționale ar trebui să limiteze costurile de conformare și să faciliteze accesul pe piață.

O noutate este „pașaportul pentru depozitari”, care ar permite fondurilor să desemneze un depozitar dintr-un alt stat membru decât cel în care sunt înființate. Măsura urmărește creșterea concurenței și a opțiunilor disponibile. În varianta susținută de Consiliu, aplicarea acestui regim ar rămâne opțională pentru statele membre.

Un alt capitol privește tehnologiile digitale. Consiliul propune extinderea posibilităților de testare oferite de regimul-pilot pentru tehnologia registrelor distribuite, cunoscută drept DLT. Operatorii ar putea experimenta, într-un mediu controlat, soluții pentru tranzacționarea și decontarea instrumentelor financiare digitale, cu potențial de reducere a costurilor.

Pachetul cuprinde trei propuneri legislative și se înscrie în agenda „O Europă, o piață”, lansată de liderii europeni în martie 2026. Aceasta urmărește consolidarea competitivității, a autonomiei strategice și a securității economice a Uniunii.

Poziția de negociere a Consiliului va fi finalizată și adoptată formal. Discuțiile cu Parlamentul European vor putea începe după ce acesta își stabilește propriul mandat, iar forma finală a măsurilor va depinde de acordul dintre cele două instituții.