Viitorul agriculturii europene se discută și în Oltenia

Finanțarea fermelor, protecția împotriva secetei și viitorul Politicii Agricole Comune au fost în centrul Conferinței Regionale AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie 2026. Pentru Oltenia, regiunea cu cel mai scăzut indice de reziliență agricolă dintre cele opt regiuni de dezvoltare, deciziile europene privind investițiile au o miză directă.

Întâlnirea a reunit fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de tehnologie și ai mediului academic. Dincolo de dificultățile actuale, discuțiile au urmărit identificarea unor soluții care să permită exploatațiilor agricole să producă, să investească și să reziste într-un climat tot mai dificil.

Potrivit comunicatului Clubului Fermierilor Români, participanții au cerut finanțare pe termen lung, un sistem național de gestionare a riscurilor și păstrarea sprijinului european pentru modernizarea fermelor.

Politica Agricolă Comună și miza dezvoltării rurale

Una dintre principalele preocupări exprimate la Craiova privește arhitectura viitoarei Politici Agricole Comune pentru perioada 2028–2034.

Conform prezentării lui Achim Irimescu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles, relatată în comunicat, propunerea Comisiei Europene ar reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și ar prevedea, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală.

Alocarea propusă pentru România ar fi de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde de euro mai puțin decât în prezent, potrivit aceleiași surse.

Aceste cifre și modificări descriu propunerea prezentată la conferință, nu o decizie definitivă. Preocuparea fermierilor este însă clară: viitoarea formulă de finanțare trebuie să păstreze posibilitatea realizării investițiilor de care agricultura românească are nevoie.

Pentru regiunile vulnerabile, sprijinul destinat modernizării influențează capacitatea de a recupera decalajele. Accesul la apă, tehnologia și pregătirea oamenilor presupun investiții ale căror rezultate se construiesc în timp.

Oltenia are cel mai mare decalaj de recuperat

Analiza prezentată de profesorul universitar Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, situează fermele din Sud-Vest Oltenia la un indice de reziliență de 3,78 din 10, față de media națională de 5,85.

Potrivit comunicatului, acesta este cel mai scăzut nivel dintre cele opt regiuni de dezvoltare.

Prioritățile identificate sunt stabilitatea producției, accesul la apă, digitalizarea și accesul la cunoaștere și consultanță. Datele prezentate susțin necesitatea unor intervenții adaptate condițiilor din regiune.

„Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Sisești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Credite pe termen lung și garanții pentru investiții

La conferință au fost prezentate și instrumente financiare destinate susținerii exploatațiilor agricole.

Potrivit organizatorilor, noul instrument de garantare prezentat de Banca de Investiții și Dezvoltare va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din creditele pentru capital de lucru. Acesta prevede scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea refinanțării investițiilor existente.

Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare prin care fermierii pot beneficia de un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație.

Pentru fermele afectate de pierderi de producție, accesul la finanțare poate susține atât continuarea activității, cât și investițiile necesare reducerii vulnerabilității.

Seceta readuce în discuție protecția fermelor

Participanții au subliniat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta.

Conform datelor din comunicat, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate. Tot potrivit organizatorilor, rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026–2027.

Reprezentanții APIA au anunțat la conferință că plățile în avans pentru campania 2026 încep pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență destinat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.

Digitalizarea are nevoie de oameni pregătiți

Clubul Fermierilor Români a prezentat un proiect de aproape 30 de milioane de euro, destinat formării a 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, potrivit comunicatului, de un sprijin salarial suplimentar timp de un an.

Organizația dezvoltă și un sistem dedicat produsului românesc, de la fermă la raft, a cărui lansare este anunțată pentru conferința națională.

„Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare”, a declarat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO, referindu-se la rolul organizațiilor fermierilor.

Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, programată pe 5 noiembrie 2026, la București.

Dezbaterea de la Craiova arată cum se întâlnesc deciziile europene cu nevoile locale. Pentru fermierii din Oltenia, viitorul PAC se măsoară și în posibilitatea de a finanța o investiție, de a avea acces la apă și de a continua activitatea după un an de secetă.