Banca Națională a României (BNR) vede o inflație de 4,7% la finalul anului 2024, revizuită ușor în scădere de la estimarea anterioară de 4,8%, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, joi, în cadrul unei conferințe de presă.
Prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a contribuit la dezinflația din trimestrul IV 2023, dar impactul din noiembrie a fost inferior celui din luna august, a spus guvernatorul BNR.
Așteptările operatorilor economici: cele ale operatorilor economici propriu-ziși datorită măsurilor fiscale propuse și luate începând cu 1 ianuarie arată o ușoară deteriorare, în sensul creșterii așteptărilor inflaționiste. Așteptările analiștilor bancari sunt mai calme.
Isărescu susține că, în regiune, în ultimii ani, 2021, 2022, 2023, România a avut cea mai scăzută inflație, că, într-adevăr, România nu a „sărit calul”, cu creșterea economică, peste Ungaria, dar că a evitat recesiunea economică.
Mugur Isărescu susține că este imposibil ca România să scape de impactul încetinirii activității economice a principalilor parteneri comerciali și trebuie să vadă cu ce îl va contrabalansa.
În schimb, se anticipează că principalele bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană, vor începe să relaxeze politica monetară.
Astfel, prognoza BNR arată că rata anuală a inflației se va menține pe o traiectorie generală de scădere, cu o întrerupere temporară în ianuarie 2024, iar ritmul dezinflației va încetini semnificativ pe parcursul anului următor.
Guvernatorul susține că BNR a discutat un calendar potențial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. „Dar atenție, avem acest comportament în sus din ianuarie. Ne trebuie cel puțin două luni care să confirme că inflația vine categoric în jos”, a spus Mugur Isărescu.