Zeci de miliarde de euro au fost direcționate, la nivelul Uniunii Europene, către renovarea energetică a locuințelor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Curtea de Conturi Europeană avertizează însă că impactul real al acestor investiții este dificil de evaluat în lipsa unor date suficient de clare privind economiile de energie obținute. Pentru România, observațiile sunt relevante în condițiile în care PNRR alocă aproximativ 2,9 miliarde de euro pentru renovarea energetică și consolidarea seismică a clădirilor.
Curtea de Conturi Europeană a analizat modul în care fondurile europene sunt utilizate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor, într-un context în care aproximativ 75% dintre clădirile din Uniunea Europeană au încă o performanță energetică redusă.
Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, statele membre au programat investiții de aproximativ 43 de miliarde de euro pentru astfel de proiecte. Auditorii europeni constată însă că sistemul de monitorizare nu permite întotdeauna stabilirea cu precizie a efectului obținut în raport cu sumele cheltuite.
Economiile de energie, greu de măsurat
Una dintre principalele probleme semnalate este lipsa unor date suficient de uniforme și comparabile privind reducerea consumului de energie după finalizarea lucrărilor.
Curtea de Conturi arată că investițiile nu au fost orientate întotdeauna prioritar către renovări energetice profunde, cele care pot produce cele mai mari economii pe termen lung.
În același timp, costurile proiectelor nu au fost raportate sistematic la cantitatea de energie economisită, ceea ce face dificilă evaluarea eficienței economice reale a finanțărilor.
România are miliarde de euro disponibile prin PNRR
Pentru România, problema este importantă prin dimensiunea investițiilor asumate prin PNRR.
Aproximativ 2,9 miliarde de euro sunt destinate renovării energetice și consolidării seismice a clădirilor, inclusiv prin programul cunoscut drept „Valul Renovării”.
Sunt finanțate lucrări pentru blocuri de locuințe și clădiri publice, de la termoizolație și înlocuirea tâmplăriei până la modernizarea instalațiilor și integrarea unor surse de energie regenerabilă.
România nu s-a numărat printre statele analizate direct în eșantionul auditului Curții de Conturi Europene, astfel că observațiile raportului nu trebuie interpretate drept constatări punctuale privind proiectele românești. Ele reprezintă însă un avertisment privind modul în care trebuie urmărite și evaluate investițiile finanțate prin PNRR.
Nu doar absorbția banilor contează
Miza nu este doar folosirea sumelor disponibile până la termenul limită al mecanismului european.
Pentru ca investițiile să poată fi considerate eficiente, trebuie demonstrat ce rezultate produc concret: cu cât scade consumul de energie, cât se reduc costurile de funcționare ale clădirilor și dacă soluțiile aplicate justifică valoarea finanțărilor.
Raportul Curții de Conturi Europene aduce astfel în discuție o problemă esențială pentru ultima etapă a PNRR: diferența dintre cheltuirea fondurilor și obținerea unor rezultate măsurabile.
În cazul renovării energetice, numărul clădirilor reabilitate este important, dar nu suficient. Eficiența unei investiții trebuie să se vadă ulterior în consumuri mai mici, facturi reduse și clădiri cu performanță energetică mai bună.
